La început a fost cuvântul!
Ce simplu ar fii fost el dacă mai apoi eu nu l-aș fii rostit în altă limbă.
Dar altfel nu m-ar fii înțeles nimeni aici, departe de acasă,
pe când eu tare doream ca ei să mă-nțeleagă
Deci am ales să tac,
Și am tăcut prin poze, prin culoare
Fiindcă tăcând alesesem să nu aleg încă
Pentru că această a doua limbă a mea, se lipise de mine la fel ca prima
Și deșii le vorbesc pe amândoua la fel de bine le scriu tot la fel de greșit
Pe când tăcând am omis greșeala
Și nespunând nimic vroiam să spun totul
Vă dăruiesc cuvintele mele colorate
Înghesuite, de-a valma, dând buzna prin gura mea
Vroind să cotroprească lumea,
S-o coloreze frumoasă ca la început
Simplă nealterată și pură.