Apă

apă

Am fost apă repede de munte
Și am curs la vale, năvalnică ... nestăvilită.
Am strămutat munții în drumul meu
Și i-am transformat în nisip.

Apoi am coborât mai jos, m-am domolit.
Mi-am pierdut albăstreala curată
Și am cunoscut noroiul.
Au crescut în mine rădăcini
Și le-am dus mai departe la vale.

M-am îndreptat încetișor spre mare,
Ca să-i duc ei comorile mele
Nisipul munțiilor sfărâmați,
Nămolul pământului.

Am curs cuminte, am curs agitată,
Cu vârtejuri sub maluri am curs.
Poate va înțelege ea năvălnicia mea
Și graba scurgerii mele,
Căci acolo unde apele mele se întâlnesc cu ale ei,
Eu uit cine sunt și devin ea.

19 decembrie 2015